Printre recomandarile ce tin de alimentatia corecta, deseori poate fi intalnit sfatul de a nu
combina carbohidratii cu grasimile la aceeasi masa. Argumentarea este ca cresterea nivelului insulinei in sange, datorita consumului carbohidratilor, favorizeaza depozitarea grasimilor consumate in cadrul aceleiasi mese.
Acest lucru presupune ca nivelul insulinei ar fi relativ scazut din start. Afirmatia
data este confuza deoarece presupune ca chiar si un singur "tranzit" al grasimilor de acest gen va duce la o conditie (care tine, de altfel,
de mai multi factori) favorabila acumularii grasimilor.
Ar fi gresit sa
presupunem ca persoanele care mananca mai des decat o data sau de doua ori pe
zi ar avea nivelul insulinei, glucozei sau al aminoacizilor la fel ca si al
persoanelor care sunt in stare de post (infometare, termenul din engleza "fasting"). Aceste niveluri urca si fluctueaza pe parcursul intregii zile spre deosebire de cei in stare de post. Iar ideea separarii consumului grasimilor
si al carbohidratilor printr-un interval de cateva ore, evitand amestecul
lor eventual in circuitul total de 24 ore - este gresita.
Recent au fost
efectuate o serie de studii care examinau efectele a trei diete/regimuri diferite (a, b si c), de aproximativ
1400 kcal/zi fiecare*. Regimurile respective, cu nivelul caloric sub cel de mentinere, erau mentinute timp de 8 saptamani, dupa cere erau urmate de 4 saptamani cu un nivel caloric mai ridicat - de mentinere. Dietele aveau urmatoarele proportii de
macronutrienti: a) nivel foarte scazut de grasimi (70% carbohidrati, 10% grasimi, 20% proteine); b) nivel inalt de grasimi nesaturate (50% carbohidrati, 30% grasimi, 20% proteine); si c) foarte putini carbohidrati (4% carbohidrati, 61% grasimi, 35% proteine). Din moment ce nici uneia dintre grupe nu i-a
fost spus sa separe carbohidratii de grasimi, ar fi logic sa presupunem ca
grupa cu nivelul inalt de grasimi nesaturate ar fi trebuit sa fie acea in care nivelul grasimii corporale a scazut cel mai putin. In realitate insa, nu s-a observat vreo
diferenta considerabila in greutatea totala pierduta, sau in fluctuatiile procentului de
grasime corporala. In pofida faptului ca fiecare dieta/regim avea
efecte diferite asupra nivelului insulinei al persoanelor in stare de post, intre grupe nu a fost
observata o diferenta in procentul de grasime corporala pierdut.
Alt studiu a
comparat doua diete/regimuri bazate pe 1500kcal/zi, o dieta ketogenica si una
neketogenica**. Sensibilitatea la insulina a fost imbunatatita in ambele
cazuri. In cazul dietei neketogenice nu s-a depistat nicio inhibitie a
procesului de ardere a grasimii, in ciuda faptului ca aceasta era moderata atat
in grasimi, cat si in carbohidrati (30% - grasimi, 40% - carbohidrati). Din
contra, grupa cu dieta neketogenica a pierdut, adevarat ca intr-o masura foarte mica din punct de vedere statistic, mai mult atat in greutate totala,
cat si in procentul de grasime corporala.
Astfel, se pare ca combinatia de grasimi cu carbohidrati la aceeasi masa nu va favoriza depunerea grasimii, atat timp cat se respecta totalul necesar planificat de calorii si macronutrienti.
* - Noakes M, et al. Comparison of isocaloric very low carbohydrate/high
saturated fat and high carbohydrate/low saturated fat diets on body composition
and cardiovascular risk. Nutr Metab (Lond). 2006 Jan 11;3:7.
** - Johnstone CS, et al. Ketogenic low-carbohydrate diets have no
metabolic advantage over nonketogenic low-carbohydrate diets. Am J Clin Nutr. 2006
May;83(5):1055-61.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu